Prezentarea generala a Scolii Gimnaziale "Ion Creanga"

DATE GEOGRAFICE

Municipiul Cluj-Napoca constituie cel mai important centru urban din Transilvania cu o populație de aproape 350.000 de locuitori și un număr de 100.000 de elevi și studenți. Important centru cultural, orașul dispune de 4 universități de stat, 3 universități particulare și 25 de școli, grupuri școlare și licee. Orașul s-a dezvoltat ca centru industrial, comercial și medical. Una din școlile reprezentative ale municipiului Cluj-Napoca este și Școala Gimnazială “Ion Creangă“, prima școală construită în cartierul Mănăștur. Aceasta este localizată în partea de vest a cartierului Mănăștur, zonă urbană.

DATE SOCIO-CULTURALE

Conform ultimului recensământ, populația cartierului Mănăștur este formată din 84,13% români, și 15,87% alte naționalități. Referitor la dotările socio-culturale și sportive ale zonei, se pot menționa biblioteci, biserici, baze sportive.
Apariția Școlii Gimnaziale “Ion Creangă” din cartierul Mănăștur se înscrie pe linia aspirațiilor locuitorilor acestei zone  spre afirmare spirituală, emancipare socială și națională. Preocupările pentru organizarea unor forme de învățământ sunt foarte vechi pe aceste locuri, documentar fiind menționată o “școală” de agricultură în cadrul unei mănăstiri din secolul al XIII-lea, amplasate în perimetrul Universității Agricole de azi și de la care și-a luat numele și satul Mănăștur.
Pe tot parcursul evului mediu, în fosta cetate de la Calvaria a funcționat o altă mănăstire, căreia i s-au acordat drepturile unei instituții de adeverire a în scrisurilor privitoare la proprietăți, lăcaș în care s-au format la școala mănăstirească, numeroși cărturari, scribi și funcționariai domeniului Mănăștur și nu numai.

În epoca iluminismului transilvan din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a reglementărilor din 1777 ale Împărătesei Maria Tereza, cuprinse în decretul Ratio Educationis, au fost organizate “școlile de normă” de la Năsăud și Cluj pentru pregătirea învățătorilor români, iar învățământul elementar a luat proporții de masă. Ca urmare a acestui fapt, în anul 1785, școala românească din Mănășturul Clujului e menționată alături de cele din Aghireș, Gilău, Macău, Nădășel, Tăuți și altele. În jurul anului 1900 devine o „școală civilă”, având sediul pe strada Mănăștur, lângă vechea Academie Agricolă.

Dezvoltarea cartierului Mănăștur a impus apariția unor noi instituții de învățământ pentru o populație școlară tot mai numeroasă. Printre acestea se numără și Școala Gimnazială “Ion Creangă” (fosta Școală nr. 17), care a intrat în istoria învățământului clujean prin deschiderea porților sale la 15 septembrie 1972, funcţionând iniţial cu două secţii de predare: română şi maghiară, având 24 săli de clasă, două laboratoare şi două ateliere şcolare.
Aflată în vecinătatea străzilor Câmpului, Lingurarilor, Spicului și Călățele, cu populație alcătuită în special din agricultori, lingurari, aurari, liber-profesioniști, Școala Gimnazială “Ion Creangă” avea să treacă peste greutățile inerente ale începutului: lipsa bazei materiale, străzi neasfaltate, populație școlară în parte reticentă față de școală.
În anul 1978 se ridică încă un corp de clădire cu 9 săli de clasă şi se ataşează vechii clădiri încă 3 ateliere şcolare.

De la înființare și până în prezent școala a funcționat cu clase de predare în limba română și în limba maghiară. Primii elevi au venit prin transfer de la școlile din oraș pentru a se apropia de domiciliu. Așa cum arată o notă de control a Inspectoratului Școlar Județean Cluj din noiembrie 1972, efectivele se modificau în fiecare zi, crescând de la 825 în 1974, 1579 în 1976, 2030 în 1978, 2120 în 1979. Ca urmare a creșterii numerice a populației cartierului, anul școlar 1980-1981 cuprinde cel mai mare efectiv de elevi – 2259, distribuiți în 54 de clase, în medie 41 de elevi în fiecare clasă.

Începând cu al doilea an de funcționare, marea majoritate a cadrelor didactice se titularizează la această unitate școlară prin concurs sau transfer. Un mare avantaj pe care l-a avut Școala Gimnazială “Ion Creangă” era faptul că profesorii erau în totalitate tineri, aveau domiciliul în cartier, munceau în școala în care proprii lor copii învățau.

S-a format astfel un nucleu serios, capabil să asimileze cadrele didactice nou-venite, înlocuindu-le dragostea de muncă dorința de autodepășire, responsabilitate și competență profesională.

Beneficiari ai muncii de instruire au fost deopotrivă elevii și cadrele didactice. Pe primele locuri la admiterea în licee de prestigiu din oraș figurau absolvenți ai acestei școli.

Noile imperative culturale determină schimbări de strategie didactică, materializate prin înfiinţarea, în anul 1992, a unor clase cu predare intensivă a limbii engleze – fiind necesară, de asemenea, amenajarea altor săli – 3 laboratoare: chimie, fizică, biologie şi 3 cabinete: istorie, muzică, limbi moderne.

La aniversarea a 25 de ani de funcţionare, la propunerea Consiliului profesoral al şcolii, instituţia a primit numele marelului povestitor român – Ion Creangă – nume de rezonanţă în literatura română şi universală.

Se amenajează de asemenea cabinetele medicale (medicină generală şi stomatologie) şi biblioteca şcolară, care dispune de un  număr mare de volume. Ulterior se dă în folosinţă sala de sport.

Astfel, viziunea școlii are în vedere formarea unui elev adaptabil unei societăți în continuă schimbare, formarea abilităților de a folosi cunoștințele, deprinderile și atitudinile dobândite în școală pentru a se integra rapid în societatea complexăși dinamică actuală, precum și cultivarea valorilor spiritului european și a educației moderne în vederea formării unui elev capabil să răspundă cerințelor comunității.

Având în vedere misiunea şcolii noastre – educația intercomunitară și integrarea elevilor în comunitate ; educarea elevilor în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și toleranței, al schimbului liber de opinii, prin asigurarea dimensiunii europene a educației ; asigurarea unor standarde înalte de pregătire, care să permită absolvenților de clasa a VIII-a continuarea studiilor în învățământul liceal ; susținerea la standarde europene a ofertei școlii către părinți și copiii din învățământul preprimar ; menținerea standardelor înalte de exigență educațională, prin păstrarea și atragerea unor cadre didactice performante, cu preocupări pentru o continuă perfecționare – şcoala dispune azi de 45 săli de clasă, şase laboratoare şi cabinete modern echipate, un cabinet  de informatică, cabinet de consiliere şcolară, dotări multimedia moderne. În prezent şcoala are un număr de 1056 elevi.

Condiţiile bune de studiu oferite elevilor noştri, au generat performanţa, concretizată în numeroasele premii obţinute la concursurile şcolare, acestea contribuind, încă de la început, la ridicarea prestigiului acestei instituţii de învăţământ aflate ăntr-un cartier mărginaş al Clujului, în ceea ce se credea a fi „locul unde nu s-a întâmplat nimic” (Sadoveanu).

Prioritatea educativă s-a concretizat în numeroase activităţi extraşcolare, precum întâlnirile cu personalităţi, acţiunile filantropice sau cele cultural-sportive, la baza cărora a stat întotdeauna buna relaţionare dintre şcoală şi familie, în primul rând, dar şi cu alţi parteneri instituţionali. Dacă este adevărat că „Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte” (Confucius), atunci menirea acestei şcoli a fost atinsă, căci a creat oameni cu personalităţi bine conturate, remarcabile. La aproape trei decenii de existenţă, ne putem mândri cu faptul că elevii noştri s-au realizat în viaţă, fiecare pe drumul ales, şi se întorc adesea, exprimându-şi gratitudinea.

Conditiile bune de studiu, oferite elevilor nostri, au generat performanta, concretizata în numeroasele premii obtinute la olimpiadele sau concursurile scolare, acestea contribuind, înca de la început, la ridicarea prestigiului acestei institutii de învatamânt aflate într-un cartier marginas al Clujului, în ceea ce se credea a fi „locul unde nu s-a întâmplat nimic” (Sadoveanu).
Prioritatea educativa s-a concretizat în numeroasele activitati extrascolare, precum întâlnirile cu personalitati, actiunile filantropice sau cele cultural-sportive, la baza carora a stat întotdeauna buna relationare dintre scoala si familie, în primul rând, dar si cu alti parteneri institutionali. Daca este adevarat ca „Natura ne aseamana, educatia ne deosebeste” (Confucius),
atunci menirea acestei scoli a fost atinsa, caci a creat oameni cu personalitati bine conturate, remarcabile. La aproape trei decenii de existenta, ne putem mândri cu faptul ca elevii nostri s-au realizat în viata, fiecare pe drumul ales, si se întorc, adesea, exprimându-si gratitudinea.